In urma unui comentariu ceva mai rautacios al meu de pe Linkedin, legat de performantele angajatilor din agentiile CEC am avut o discutie cu cineva care mi-a spus ceva gen “lasa-le saracele ca muncesc mult si sunt prost platite”. Dupa cum am mentionat si in discutia respectiva, eu nu am pic de simpatie fata de argumentele de genul asta. Din cel putin doua motive, chiar.
Cate exemplare din astea nu intalneam cand faceam munca de avocat prin Romania...
Erau peste tot. In special prin ministere. Usor de speriat daca stiai cum sa ii iei. Dar daca ii speriai prea tare nu mai faceai nimic cu ei.
Da, si eu sunt de acord ca bagatul picioarelor in job-ul care nu iti mai convine este o proasta atitudine. Am facut-o o data, la un job unde sefutii, aveau o traditie ca atunci cand cineva demisiona si il incarce cu toate rahaturile posibile in perioada de preaviz. Stiam ca vor veni si pe mine, ca eu aveam un preaviz de 6 saptamani, si de multi ani imi purtau sambetele... Isi pregateau artileria grea pe mine si jubilau de bucurie (genul de task-uri "te duci in noaptea asta cu trenul la Deva, ca avem proces maine dimineata acolo" etc). Stiam si nu m-am lasat incalecat... Din contra le spuneam in fata, ca nu execut. "Ce puteti sa-mi faceti? Sa ma concediati?" Incercau ei sa mearga la sef sa ii spuna ca vor sa ma concedieze atunci pe moment, dar ala ii trimitea la plimbare. Preavizul meu era si pentru predarea unor dosar importante...
Seful ala m-ar primi si acum inapoi, dar nu m-as mai intoarce... A vrut in 2021 sa ii dea afara pe sefuti si sa ma aduca pe mine inapoi, dar nu mai aveam eu chef de comedy-show...
Pot sa-ti confirm: in zece ani de banca, am intalnit foarte multe exemple de persoane care se incadreaza in categoria "lasa-le, saracele, ca muncesc mult si sunt prost platite!" -- culminand, in cele 3 luni petrecute la OTP, cu o colega care in fiecare zi se plangea de sefi si ii bodoganea intruna. Era acolo, pe aceeasi pozitie, de 14 ani. Ori, dup-atata timp, sa te supui singur la asemenea cazne se cheama ca esti masochist si nimeni n-are vreo vina pentru ce ti se intampla, in afara ta.
.
Iar sa te razbuni pe client pentru cum o duci tu (ori ti se pare c-o duci, fiindca am intalnit si exemple din astea: oameni care se vaicără constant, dar nici nu se spetesc muncind) e -- pur si simplu -- de porc. Radem, glumim cu corporatistii, corporateza si customer service-ul dar, at the end of the day, profesionalismul e un reper imuabil.
.
Sau, ma rog, asa vad eu lucrurile, iar eu stiu ca-s demodat...
Oh da, foarte bine punctat. Unii oameni efectiv nu pot mai mult și se plâng de jobul lor de rahat - pai schimba-l atunci. Dar îți zic eu, mulți sunt conștienți ca nu ii mai poate angaja altcineva sau va fi foarte greu sa schimbe.
2. Dacă ești măturător sau doctor (apropo ai văzut ca tot nu se potolesc cu șpăgile la toate nivelurile și cel mai trist inclusiv la bolnavii de cancer) sau ce oi fi, fă-ți treaba bine. Indiferent ce lucrezi și pe cât, și mai ales când lucrezi cu publicul, fă-ți treaba bine. Nu e o scuza ca dacă ești plătit prost, gata, te porti infect cu toată lumea și faci lucrurile în dorul lelii. Pleacă în alta parte.
in parte iti inteleg argumentele, dar uiti niste lucruri:
in unele situatii ai facut o facultate, care nu e simpla, dar pur si simplu nu e loc pentru tine (vezi drept sau nu ai cunostintele necesare -> vezi, frati, parinti etc... genu ala de cunostinte), SAU pur si simplu e o facultate a carei meserie e platita de kkt...
astea fiind spuse, sunt de acord ca nu este normal sa-ti bagi picioarele in joc, mai ales atunci cand ala care plateste e un client care nu e in nici un fel responsabil pentru cum esti tu platit...
dar ceea ce zic e ca situatia e ceva mai gri decat o faci tu sa para din articolu asta.
Am tot vazut prin tot felul de tari ( da, si in vest) angajati de interactiune cu clientul care nu erau in nici un fel stralucitori dar aveau marea calitate de a executa cu mult bun simt si cu o atitudine de mai mare dragul, putinul pe care il stapaneau.
Asta e si un rezultat al mentalitatii distilate din cultura locala, din "capul plecat sabia nu-l taie" care e lege la angajatii platiti de Stat. Acolo nu esti ca sa te remarci prin munca ci prin solidaritate cu sistemul in care o mana spala pe alta si beneficiul personal tre sa fie maxim cu un efort minim.
Dar specia despre care vorbesti e pe cale de disparitie ca u mai ramas putine de privatizat si astea sunt prntre ultimele tantici. Au mai fost si alea de la Romtelecom (pe care le-a impactata managementul grec de au facut baticele piruete prin aer, dar a durat), au mai fost si unele mai parfumate pe la BCR...dar usor-usor s-au dus.
Vor aparea niste tantici usor ai spalate, care vor fi instruite sa te injure sau vorbeasca de rau dupa ce ai iesti pe usa, vor avea tatuat un zambet artificial din manualul corporate si ne vor costa mult mai mult.
Si trebuie sa recunoastem ca suntem o natie careia tare ii place sa se planga si sa aiba pe cine da vina (pe oricine, dar nu pe noi).
in parte iti inteleg argumentele, dar uiti niste lucruri:
in unele situatii ai facut o facultate, care nu e simpla, dar pur si simplu nu e loc pentru tine (vezi drept sau nu ai cunostintele necesare -> vezi, frati, parinti etc... genu ala de cunostinte), SAU pur si simplu e o facultate a carei meserie e platita de kkt...
astea fiind spuse, sunt de acord ca nu este normal sa-ti bagi picioarele in joc, mai ales atunci cand ala care plateste e un client care nu e in nici un fel responsabil pentru cum esti tu platit...
dar ceea ce zic e ca situatia e ceva mai gri decat o faci tu sa para din articolu asta.
Cate exemplare din astea nu intalneam cand faceam munca de avocat prin Romania...
Erau peste tot. In special prin ministere. Usor de speriat daca stiai cum sa ii iei. Dar daca ii speriai prea tare nu mai faceai nimic cu ei.
Da, si eu sunt de acord ca bagatul picioarelor in job-ul care nu iti mai convine este o proasta atitudine. Am facut-o o data, la un job unde sefutii, aveau o traditie ca atunci cand cineva demisiona si il incarce cu toate rahaturile posibile in perioada de preaviz. Stiam ca vor veni si pe mine, ca eu aveam un preaviz de 6 saptamani, si de multi ani imi purtau sambetele... Isi pregateau artileria grea pe mine si jubilau de bucurie (genul de task-uri "te duci in noaptea asta cu trenul la Deva, ca avem proces maine dimineata acolo" etc). Stiam si nu m-am lasat incalecat... Din contra le spuneam in fata, ca nu execut. "Ce puteti sa-mi faceti? Sa ma concediati?" Incercau ei sa mearga la sef sa ii spuna ca vor sa ma concedieze atunci pe moment, dar ala ii trimitea la plimbare. Preavizul meu era si pentru predarea unor dosar importante...
Seful ala m-ar primi si acum inapoi, dar nu m-as mai intoarce... A vrut in 2021 sa ii dea afara pe sefuti si sa ma aduca pe mine inapoi, dar nu mai aveam eu chef de comedy-show...
Pot sa-ti confirm: in zece ani de banca, am intalnit foarte multe exemple de persoane care se incadreaza in categoria "lasa-le, saracele, ca muncesc mult si sunt prost platite!" -- culminand, in cele 3 luni petrecute la OTP, cu o colega care in fiecare zi se plangea de sefi si ii bodoganea intruna. Era acolo, pe aceeasi pozitie, de 14 ani. Ori, dup-atata timp, sa te supui singur la asemenea cazne se cheama ca esti masochist si nimeni n-are vreo vina pentru ce ti se intampla, in afara ta.
.
Iar sa te razbuni pe client pentru cum o duci tu (ori ti se pare c-o duci, fiindca am intalnit si exemple din astea: oameni care se vaicără constant, dar nici nu se spetesc muncind) e -- pur si simplu -- de porc. Radem, glumim cu corporatistii, corporateza si customer service-ul dar, at the end of the day, profesionalismul e un reper imuabil.
.
Sau, ma rog, asa vad eu lucrurile, iar eu stiu ca-s demodat...
Oh da, foarte bine punctat. Unii oameni efectiv nu pot mai mult și se plâng de jobul lor de rahat - pai schimba-l atunci. Dar îți zic eu, mulți sunt conștienți ca nu ii mai poate angaja altcineva sau va fi foarte greu sa schimbe.
2. Dacă ești măturător sau doctor (apropo ai văzut ca tot nu se potolesc cu șpăgile la toate nivelurile și cel mai trist inclusiv la bolnavii de cancer) sau ce oi fi, fă-ți treaba bine. Indiferent ce lucrezi și pe cât, și mai ales când lucrezi cu publicul, fă-ți treaba bine. Nu e o scuza ca dacă ești plătit prost, gata, te porti infect cu toată lumea și faci lucrurile în dorul lelii. Pleacă în alta parte.
Zi ușoară! 🙂
in parte iti inteleg argumentele, dar uiti niste lucruri:
in unele situatii ai facut o facultate, care nu e simpla, dar pur si simplu nu e loc pentru tine (vezi drept sau nu ai cunostintele necesare -> vezi, frati, parinti etc... genu ala de cunostinte), SAU pur si simplu e o facultate a carei meserie e platita de kkt...
astea fiind spuse, sunt de acord ca nu este normal sa-ti bagi picioarele in joc, mai ales atunci cand ala care plateste e un client care nu e in nici un fel responsabil pentru cum esti tu platit...
dar ceea ce zic e ca situatia e ceva mai gri decat o faci tu sa para din articolu asta.
Am tot vazut prin tot felul de tari ( da, si in vest) angajati de interactiune cu clientul care nu erau in nici un fel stralucitori dar aveau marea calitate de a executa cu mult bun simt si cu o atitudine de mai mare dragul, putinul pe care il stapaneau.
Asta e si un rezultat al mentalitatii distilate din cultura locala, din "capul plecat sabia nu-l taie" care e lege la angajatii platiti de Stat. Acolo nu esti ca sa te remarci prin munca ci prin solidaritate cu sistemul in care o mana spala pe alta si beneficiul personal tre sa fie maxim cu un efort minim.
Dar specia despre care vorbesti e pe cale de disparitie ca u mai ramas putine de privatizat si astea sunt prntre ultimele tantici. Au mai fost si alea de la Romtelecom (pe care le-a impactata managementul grec de au facut baticele piruete prin aer, dar a durat), au mai fost si unele mai parfumate pe la BCR...dar usor-usor s-au dus.
Vor aparea niste tantici usor ai spalate, care vor fi instruite sa te injure sau vorbeasca de rau dupa ce ai iesti pe usa, vor avea tatuat un zambet artificial din manualul corporate si ne vor costa mult mai mult.
Si trebuie sa recunoastem ca suntem o natie careia tare ii place sa se planga si sa aiba pe cine da vina (pe oricine, dar nu pe noi).
in parte iti inteleg argumentele, dar uiti niste lucruri:
in unele situatii ai facut o facultate, care nu e simpla, dar pur si simplu nu e loc pentru tine (vezi drept sau nu ai cunostintele necesare -> vezi, frati, parinti etc... genu ala de cunostinte), SAU pur si simplu e o facultate a carei meserie e platita de kkt...
astea fiind spuse, sunt de acord ca nu este normal sa-ti bagi picioarele in joc, mai ales atunci cand ala care plateste e un client care nu e in nici un fel responsabil pentru cum esti tu platit...
dar ceea ce zic e ca situatia e ceva mai gri decat o faci tu sa para din articolu asta.